Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

Măsuri pentru e-Sănătate. Prin Ordinul comun al preşedintelui CNAS şi al ministrului sănătăţii nr. 1.047/1.571/29.12.2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 25/11.01.2011, au fost aprobate măsurile de punere în aplicare a strategiei e-România şi e-Sănătate şi implementarea proiectelor informatice SIUI actualizat (online), cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, e-Prescriere şi dosarul electronic medical. Începând cu 11.01.2011, toţi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate sau, respectiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au obligaţia să creeze cadrul informatic necesar punerii în aplicare a strategiei amintite. (...)

    Dincolo de măsurile administrative ale anului trecut, care au condus, în bună măsură, la reducerea forţată a numărului şi duratei concediilor medicale, prin prevederi birocratice menite (şi) să timoreze corpul medical, datele statistice din perioada 1995–2008 evidenţiază o reducere netă a numărului de zile de concedii medicale plătite. Considerat o metodă de evaluare a stării de sănătate a populaţiei unei ţări, studiul morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă ar putea constitui o indicaţie asupra necesităţii unor intervenţii coerente, după cum afirmă dna dr. Farkas Evelyn, într-o analiză a principalelor patologii şi domenii industriale incriminate în incapacitatea temporară de muncă. (...)

 

   Conform raportărilor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, până la 18 ianuarie a.c., în ţară au fost confirmate 16 cazuri de gripă, din care 13 cu tulpina A/H1N1, două cu tulpina de tip B şi unul cu A/H3N2. În perioada 15–18 ianuarie a.c., au fost înregistrate trei decese la persoane infectate cu virus gripal A/H1N1, nevaccinate împotriva gripei.

 

   Sănătatea este considerată o resursă fundamentală pentru bunăstarea umană şi un factor de susţinere a dezvoltării socioeconomice. Ca o recunoaştere a importanţei sale, Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) prevede dreptul fundamental al fiecărei fiinţe umane de a se bucura de cel mai ridicat standard realizabil de sănătate. Depinzând de o multitudine de factori aflaţi în strânsă interrelaţie, sănătatea este rezultatul direct a trei mari categorii de determinanţi: comportamentali, biologici şi ambientali, la care se adaugă contribuţia serviciilor de sănătate. (...)

 

   În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

   Studenţii şi tinerii medici şi-au prezentat proiectele ştiinţifice în cadrul Congresului Naţional dedicat lor, ajuns la a XIV-a ediţie. Publicăm o relatare, dar şi o prezentare a celor mai bune lucrări, sub semnătura drei Sorina Vasile. (...)

de specialişti, nu îşi găseşte justificarea, fiind, cel puţin pentru România, de-a dreptul necorespunzătoare. Se pune întrebarea firească: cine să formeze aceşti specialişti? Deoarece abolvenţii şcolilor de stomatologie din UE, în general, şi a celei româneşti, în special, sunt capabili să îndeplinească oricând rolul de medic de familie. Oricum, aceste afirmaţii au vizat, în principal, aspectul concurenţial dintre şcoala românească, reprezentată de universităţile acreditate şi cele din UE. (...)

   Sărbătorit de Societatea Studenţilor Medicinişti cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, Victor Babeş se adresa, în 1915, mai tinerilor săi colegi: „Să sperăm că glasul tineretului medical reprezentat la această frumoasă serbare să reuşească acolo unde n-am reuşit eu în lupta mea de 28 de ani, faţă cu ocârmuirea ţării, ca să o conving că nu politicienii, nu diletanţii arivişti reprezintă ştiinţa adevărată, că oamenii de ştiinţă nu trebuie persecutaţi şi umiliţi, ci trebuie, din contră, tot mereu încurajaţi, consultaţi şi ascultaţi, pentru ca neamul românesc să se manifeste, din ce în ce mai mult, ca un factor de înaltă cultură, pentru ca poporul românesc să se regenereze.“ (...)

   În principala lucrare de Psihanaliză în limba română de dr. Ioan Popescu-Sibiu: Doctrina lui Freud (Psihanaliza) publicată înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, termenul „das Es“, pronume neutru substantivat, prin care Sigmund Freud definea entitatea instinctuală inconştientă, a fost tradus prin cuvântul românesc „sine“, autorul fiind obligat să adopte această variantă lexicală deoarece limba română nu dispune de un pronume personal neutru la persoana a treia. În limba engleză, „das Es“ a fost tradus prin vocabula „ID“ dar la noi traducerea eronată a persistat până în prima jumătate a anilor ’90 (Vocabularul de Psihanaliză de Jean Laplanche şi J. B. Portalis 1994). (...)